thanks love!

acum ca a trecut si banchetu, simt ca sfarsitul e aproape. cei doi prieteni stau la colt, si ma asteapta; imi soptesc la ureche tot felul de lucruri si imi provoaca un stres enorm. el mai are putin si se termina. parca ieri am intrat pentru prima data in curte, inconjurat de chipuri necunoscute. eram fericit ca am ajuns unde vroiam, iar un viitor frumos se preconiza. primul an a trecut destul de greu, si deja mintea imi era plina de ganduri gen “hai sa se termine mai repede”. eram necopt,iar acest lucru aveam sa-l descopar pe parcurs. dar nu numai eu gandeam astfel…si ceilalti colegi erau cuprinsi de nerabdare. auzisera si ei ca e frumos la bucuresti si toata lumea vroia “libertate frate, poate facultate”.odata cu sfarsitul clasei a 9`a, timpul a inceput sa zboare. prieteniile au inceput sa se creeze, barfele despre cei de sus circulau mai ceva ca in politica, iar chiulul devenea un hobby. am inceput sa invatam si ce`i ala alcool, si ce`i aia femeie, si cum te simti dupa o noapte nedormita, dupa 2, dupa 7, cum traiesti experienta unei sedinte cu parintii si multe alte lucruri. el ne`a oferit multe experiente de neuitat. ne`a pus la dispozitie al sau spate, unde luai o scurta pauza de la monotonia interioara. el ti`a oferit senzatii tari. unde altundeva se mai fac exercitii de incendiu in ritmul in care se fac la noi? unde altundeva mai ai senzatia ca un geam va cadea la 2 pasi de tine? unde altundeva mai gasesti capete de cerb in buda? si multe alte chestii. el ti`a oferit spatii de relaxare. este suficient sa iesi pe poarta…apoi dumnezeu cu mila. el a avut parte de celebrari in fiecare sfarsit de an si multe alte lucruri.

o sa`mi fie dor de multe lucruri. o sa`mi fie dor de fetele noastre schimbate, observate in poze. replici gen “ce fata aveam” o sa tot auzim. dar n`are nimic. omul e facut sa se schimbe iar el a avut un rol esential in formarea noastra.ne`am atasat unii de altii fara sa vrem, si am realizat ca e bine. la inceput erau bisericute, dar pe parcurs am reusit sa ne unim la nevoie, ca o adevarata familie. am impartit si bune, si rele. certuri apareau zilnic dar o prietenie adevarata statea la mijloc si avea grija sa rezolve orice. timpul avea grija sa consolideze relatiile. fie ca era petrecut la o cafea sau in spate, cu trecerea lui aflai mult mai multe lucruri. barfele aveau si ele un rol esential in acest proces. ne`am facut mai mari si am ajuns sa iubim. am si suferit, am fost si fericiti, dar am reusit sa ajungem la o stare de echilibru. absentele incepeau sa devina un hobby. scutirile erau mai dese decat caietele. secretariatul era un fel de sanatoriu al zilelor noastre umplut cu scutiri cu fel de fel de boli. am capatat si vicii, bune zic eu, printre care cafeaua sau pokerul. hai sa includem si tigara, care ne`a devenit un prieten bun.

am avut parte de petreceri, baluri, tabere, serbari cu ocazia zilelor liceului si multe alte chestii amuzante. nimic nu ne`a impiedicat sa avem o viata placuta alaturi de el. chit ca traiam cu frica sa nu care cumva sa ne trezim cu vreo caramida in cap, a fost frumos.  un rol important in formarea noastra ca oameni l`au avut si profesorii. o sa mentionez cate ceva despre ei in cele ce urmeaza…

multumesc mirela pentru toate absentele motivate, multumesc alina pentru ca ne`ai batut la cap sa invatam, multumesc alex ca ne`ai invatat cum sta treaba cu femeile, multumesc adrian pentru minunata ta ora de tic si te felicit pentru postul ocupat, multumesc costica pentru ca ne`ai lasat sa citim lectia de fiecare data cand ne`ai ascultat, multumesc vicentiu pentru ca ne`ai adaugat la vocabular expresia “Liber!”, multumesc bianca pentru ca ne`ai invatat cum sta treaba cu 0, multumesc simona pentru ca ne`ai invoit ora de ora, multumesc maria pentru ca ne pui manele in ora, multumesc lucian pentru ca ne`ai aratat cum arata nataraul universal si in cele din urma, multumesc gheorghita ca ne`ai impartasit tainele romei.

pana acu ceva vreme nu intelegeam de ce toata lumea plange cand se termina. acum realizez cat adevar era in vorbele altora. fiecare vorbea despre liceu cu ochii inlacrimati si cu sentimente de melancolie. amintiri placute vor avea un loc in sufletul fiecaruia dupa ce el se va sfarsi. va avea un loc in inimile noastre pentru totdeauna. el a fost prietenul nostru fidel. el a fost Liceul!

inchei acest post prin a ura succes tuturor elevilor in an terminal. bafta la bac si sa aveti parte de o admitere usoara. sa ne vedem sanatosi peste 5(b)ani, 10(b)ani, 15, 25 de (b)ani